2 octombrie 2013

SUB 25 feature

Mai jos găsiţi un interviu apărut relativ recent pe SUB25, cu bunăvoinţa Emiliei, mai altfel decât celelalte la care am răspuns până acum, fiindcă nu e doar "jewelry related", ci încearcă să mă prezinte cât mai complet, plecând de la ce-mi place, şi până la ce-mi doresc. E "me-related", de la "A fost odată...", până la "Que sera, sera". Vă invit cu drag, să-l citiţi!   

Andreea Bololoi ­sub micro|macro scop

Bijuterii cu întâmplări şi dezlegări la vise

Ca să intri în esenţa lucrurilor „studiul trebuie făcut de la interior spre exterior, observând şi desenând prima dată structura osoasă, apoi muşchii, şi la final pliurile pielii.” Aşa face Andreea Bololoi bijuterii, de la concept la structuri moleculare, de la micro la macro scopic, dezvăluind răsuciri şi delicatesuri în forme preţioase. Ȋi place să călătorească, şi dacă ar putea să facă orice, ar bate lumea-n lung şi-n lat: „Şi nu neapărat în zone turistice, ci în locuri mai puţin accesibile tuturor, ca plaje virgine şi exotice, orăşele mediteraneene, sătucuri mongole, triburi africane, păduri tropicale”. Până una alta ţese poveşti din fire argintate în Timişoara, printre întâmplări şi mărgele de nisip.

A fost odată...

Am început să creez bijuterii dintr-o întâmplare. Era în 2008, anul 2 de facultate, când plimbându-mă pe net, am dat de bijuteriile unei fete din Portugalia, care folosea sârmă de modelaj şi mărgele colorate. Nu mă interesase domeniul acesta până atunci şi nu mai văzusem aşa ceva. Mi s-a părut interesant şi căutând o activitate cu care să-mi umplu timpul liber care să nu aibă legătură cu ce făceam la facultate (am terminat la secţia Grafică, facultatea de Arte Plastice şi Design Timişoara), m-am gândit să încerc şi eu. Am început cu câteva modele stângace de cercei, făcuţi dintr-o sârmă şi o mărgea, mi-am făcut blogul, care acum a ajuns un adevărat portofoliu şi a prins destul de rapid la public, ceea ce m-a încurajat să continui. Pe parcurs mi-am dat seama că îmi place, că mi se potriveşte, că am răbdare pentru lucruri mărunte şi că asta îmi doresc să fac. E o poveste într-adevăr, fiindcă e grozav să ai şansa să faci ce-ţi place!
......

Restul interviului îl găsiţi aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu